luni, 3 decembrie 2012

Visele mele nu mai au chip, nu mai au glas, desi sunt singur lucru care mi-a ramas....


O relatie esuata, nu e doar o relatie care nu a mers uneori. E inceputul temerilor, sfarsitul increderii. O data cu sfarsitul ei vine o perioada lunga de confuzie, apare un sir de intrebari ,al caror raspuns nu pare sa se iveasca de nicaieri : ce se intampla acum?, de ce nu a mers? cine a gresit? am fost eu de vina? oare mai pot sa am incredere in cineva nou?  Si apoi apele se linistesc , intrebarile sunt ingropate, la fel ca si sperantele noastre. Pana apare cineva nou ....Si atunci apele devin agitate , intrebari noi ies la suprafata si nu doar intrebari ci si teama de nou. Avem tendita de a strica un inceput perfect de relatie. Ne sabotam cu tot felul de ganduri negative. Nu conteaza ca suntem femei sau barbati.Toti avem aceeasi tendita.Cautam lipsuri si defecte intentionat. Si cu toate astea  nici nu ii punem punct. Ne dorim sa apara cineva care sa ne dea viata peste cap, sa ne scoata din monotonie si cand apare nu ii dam voie sa o faca . Avem vise, asteptari ,sperante si cand sunt pe punctul de a fi indeplinite .....le aruncam la cos. Ne dorim un om care sa ramana alaturi de noi dupa ce il trecem prin chinurile iadului. Vrem o dovada ca vrea sa fie acolo. Dar prin incercarea noastra de a ne face visele realitate , de a ne redobandi increderea in noi, mai degraba decat in alti oameni, nu cumva nu facem altceva decat sa indepartam aceea persoana? Nu suntem oare egoisti? Ne asteptam sa primim , dar nu oferim nimic in schimb. Vrem pe cineva suficent de curajos incat sa ramana langa noi indiferent de situatie , dar oare noi suntem suficent de curajosi incat sa ii permitam sa faca asta? 

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

About

She believed in dreams and she believed in making something about them.

Pages

Un produs Blogger.

Recent News

Translate

Followers

Search this blog

© Believing in Cinderella, AllRightsReserved.

Designed by ScreenWritersArena