De mana cu prezentul, nas in nas cu trecutul

De mana cu prezentul ,dar nas in nas cu trecutul. M-am intrebat candva cum o sa fie intalnire asta... Nu mi-am inchipuit niciodata ca o sa rad . Orice amalgam de sentimente pe care m-as fi asteptat candva sa-l simt, nu a existat. Nu au fost regrete, nu au fost suspine, m-am bucurat doar ca prezentul meu e total diferit de viitorul pe care atunci mi-l inchipuiam. Destinul are un simt al umorului ciudat, trebuie sa recunosc, la fel cum are si un fel ciudat de a da ne da ceea ce avem nevoie si apoi de a ne pune fata in fata cu trecutul, doar pentru a ne aduce aminte ca nu era nimic acolo pentru noi.
Cine ar fi crezut ca vom rade fix in fata lucrurilor dupa care candva am plans?!
Dincolo de lucrurile pe care le-am pierdut, dincolo de visele pe care le-am avut, dincolo de mine, dincolo de temeri , l-am gasit pe el .

Read More

Cat de departe poti fugi pe tocuri?

Ne pierdem in dorinte, ne pierdem in incercari, ne pierdem curajul si renuntam de multe ori.Incetam sa ne mai dorim ceva. Si in momentul ala, fix in momentul in care renuntam ne ciocnim cu destinul.Si ii intoarcem spatele. Doar am mai trecut prin asta , nu? Ne-am invatat lectia. Ne punem pantofii cu toc si fugim cat mai departe.Dar cat de departe poti fugi pe tocuri pana la urma? Picioarele ne obosesc, tocurile se rup si picam....fix in bratele destinului de care fugeam.Indiferent de cat am fugi de el,o sa ne ajunga din urma, o sa ne ia prin surprindere si o sa aduca oameni in viata noastra pe care nu am crezut vreodata ca o sa ii intalnim.Pentru ca uneori dupa multe zile de purtat pantofi  incomozi, vine momentul in care ne punem tocurile in cutii si invatam sa mergem desculte.Incet, pas cu pas....pasim cu incredere.......in altii.

Read More